Cum se joacă
Toate cărțile stau cu fața în jos. Atingi o carte, apoi încă una. Dacă au același animăluț, rămân întoarse. Dacă nu, se întorc înapoi și trebuie să ții minte unde erau. Jocul se termină când ai găsit toate perechile.
Jocul de memorie îi ajută pe copii să se concentreze și să-și antreneze memoria vizuală. Nivelul ușor e potrivit de la 3 ani.
Mai multe jocuri: Colorează online · Solitaire · Fișe de lucru
Cum găsești perechile mai repede
Jocul pare de noroc doar la primele încercări. După aceea, contează cât de bine ții minte ce ai văzut. Câteva obiceiuri simple fac diferența:
- Întoarce întâi o carte nouă. La fiecare tură, deschide prima carte într-un loc pe care nu l-ai văzut încă. Dacă animăluțul ți se pare cunoscut, abia atunci mergi la perechea pe care o știi.
- Lucrează pe zone. Ia tabla pe rând: întâi rândul de sus, apoi următorul. Așa nu sari haotic și ții minte mai ușor unde ai fost.
- Spune cu voce tare. „Pisica e în colțul din stânga, lângă vulpe.” Când legi animăluțul de un loc și îl rostești, îl reții mai bine. Copiii mici fac asta natural și merge.
- Nu te grăbi. Când se întorc cărțile, uită-te o secundă în plus la ele înainte să alegi din nou.
Un exemplu: întorci un iepuraș și o broască, care nu se potrivesc. La tura următoare deschizi o carte nouă și apare broasca. Acum știi exact unde e cealaltă, deci ai o pereche sigură.
Ce exersează copilul
Pe lângă memorie, jocul cere răbdare și atenție: copilul trebuie să aștepte să se întoarcă cărțile, să nu apese la întâmplare și să accepte că uneori nu nimerește. Îl ajută și la denumirea animalelor, la noțiuni ca „sus”, „jos”, „lângă”, „în colț”, și la numărat, dacă vă uitați împreună la câte încercări a avut.
Pentru cei de 3–4 ani, nivelul ușor e suficient și e bine să stai lângă ei. De pe la 5–6 ani, mulți copii trec singuri la mediu, iar nivelul greu e o provocare bună și pentru adulți.
Cum îl poți folosi acasă sau la grupă
- Joc pe rând, în doi. Tu întorci două cărți, apoi copilul. Cine găsește o pereche mai joacă o dată. Așa se joacă și varianta clasică, cu cartonașe pe masă.
- Bate-ți propriul record. Notează câte încercări a avut azi și încercați mâine să fie mai puține.
- Povestea animalelor. După joc, copilul alege un animăluț și spune ce face, ce mănâncă sau ce sunet scoate.
Jocul are o istorie lungă: se juca cu cărți obișnuite de joc sub numele de „Concentration”, iar varianta cu cartonașe ilustrate a devenit foarte cunoscută după ce firma germană Ravensburger a scos jocul „Memory” în 1959.
Dacă vreți o pauză de la ecran, încercați labirinturile de printat, care cer tot atenție și răbdare.
Alte întrebări
Câte minute e bine să se joace un copil mic?
Câteva partide scurte sunt de ajuns. E mai bine să vă opriți cât timp copilul încă se distrează decât să insistați până obosește.
Copilul meu apasă la întâmplare. E normal?
Da, la început mulți copii fac așa. Arată-i cum spui cu voce tare unde ai văzut fiecare animăluț și laudă-l când găsește o pereche ținând minte, nu doar din noroc.
Pot face un joc de memorie și pe hârtie?
Da. Taie din carton 12–20 de pătrățele egale și desenează sau lipește câte două imagini identice. Le amesteci, le așezi cu fața în jos și jucați exact după aceleași reguli.